climat organizational si alte bull-shit-uri de genul asta

Astazi m-am trezit cu fata la cearseaf. A fost o dimineata crunta inca de cand a sunat idotul ala de telefon pe care am pus la alarma un fragment din Oda Bucuriei (poate poate ma trezesc mai bucuros). Da de unde... reusesc dupa mult timp de stat cu ochii in tavan sa imi mobilizez muschii si oasele sa se ridice macar un pic. Nu stiu voua daca vi se intampla dar eu stau de multe ori pe marginea patului dimineata si ma gandesc la diverse chestii. Astazi incercam sa gasesc o solutie la problma mea legata de somn... incercam sa gasesc tot felul de scenarii si sa vad daca exista cumva o iesire din faptul ca trebuie sa ajung la serviciu. O colega imi spunea acum ceva vreme: "de ce trebuie sa venim la serviciu si sa stam lipiti de biroul asta infect daca suntem companie moderna si putem sa luam laptop-urile si sa muncim de acasa?" Ei bine...stiu eu de ce. Pentru ca cineva acolo sus tine neaparat sa iti arate cat de sclav esti. Pentru ca TREBUIE sa vii la serviciu, sa iti pierzi 30% din viata intr-un mijloc de transport (fie el masina, RATB sau metrou) si sa iti dai seama de toate astea in momentul in care ajungi in fata cladirii. Auzi in jurul tau vorbele trecatorilor... "mama ce sediu au astia!" "ce misto trebuie sa fie sa lucrezi aici" "cred ca sunt o gramada de smecheri pe aici". Ei bine nu ! Multi dintre cei care comenteaza ii pot depasi intr-un test de inteligenta pe cel putin jumate din cladirea asta.

Hmm si acum imi trebuie curaj! Mult curaj pentru ca ma aflu in fata usii rotative. Si trebuie sa ma apuc sa imping. Mda..nu e automata. Intotdeauna am considerat ca e intentionat facuta asa ca sa te denigreze, sa te supuna, sa te injoseasca si sa iti zica: "bine ai venit fraiere la o noua zi de munca in aerul asta purificat si cladirea asta fara geamuri care sa se deschida". Mda... nu se deschide nici un geam pentru ca este un mare pericol de insecte. Sa nu carecumva sa intre vreo insecta in aparatura asta scumpa si sa se arda. Asa ziceau si parintii nostri cand ieseau cu noi in parc... ne astupau gura, urechile si nasul nu cumva sa intre vreo insecta.


Urmeaza al doilea hop! LIFTUL! uhhhh azi funcioneaza...dar degeaba ca e coada...de maine trebuie sa vin mai devreme ca oricum astept 10 minute sa urc. Intr-o zi o sa le declar razboi celor care asteapta 10 minute sa vina liftul ca sa urce pana la etajul unu. Imi vine sa le sparg capul! Ai naibii astia de la banca... se vede ca birourile lor sunt cubic-uri. bliach !


Am reusit! Am ajuns la birou! Cu o miscare absolut mecanica fac acelasi lucru in fiecare dimineata: scot laptop-ul, il bag in priza, conectez mous-ul, reteaua, castile apas pe butonul ON/OFF si plec sa imi fac o cafea...de fapt sa imi faca amaratul ala de aparat o cafea ca mie imi este prea somn. Si tine-o aa toata ziua mai Andrei..da-i bice!


Gata am terminat pe ziua de azi... hmm aceasi atmosfera de kkt dupa o zi la birou. Mi-e sila de grupuletele astea care s-au format. Mi-e greata ca sunt unul din cei multi si ca mi se ascund atatea lucruri care ma privesc si pe mine ..dar sunt neimportant. E ca o jungla aici, trebuie sa fii cu ochii in 14 ca sa nu "te prinda" vreo "planta carnivora" si sa "dea cu tine de pamant".


Ajung acasa, mananc, ies pe afara cu prietenii! Da ies afara cu prietenii si acum la varsta asta pentru ca dupa o zi de stat intre "4 pereti" este singura ta sansa ca sa faci un pic de miscare si sa mai respiri un aer curat din Bucurestiul asta de care vorbea si Raluca in blogul ei.

Inainte de culcare parca as vedea un film...ca sa mai economisesc din timpul pierdut in weekend cu asta..dar mi se inchid ochii.

Ce face munca din om ?!

Pitzipoanca Mall-ista deranjata !

Am fost aseara in Cafeneaua Actorilor aia din spate de la Inter. Foarte misto locul mai ales ca trebuia sa ma intalnesc si cu niste prieteni vechi, fosti colegi din echipa din care am facut parte in momentul angajarii.

Hai cu un suc...hai cu o bere...mai o pizza...batraneste :)
S-au format bineinteles grupuletele vechi si eram acum in mijlocul unui moment din acela penibil rau in care nimeni nu zice nimic...se mai aude assa un oftat din cand in cand si stai si te gandesti in prostia ta: "ce as putea sa il mai intreb pe asta?" ca sa mai facem conversatie. Ei bine momentul nu a durat foarte mult. Masa noastra era asezata chiar in drumul dinspre baie si exact in momentul acela penibil ies din toaleta doua pitzipoance care pentru a ajunge la masa lor trebuiau sa treaca exact pe langa noi. Cum noi toti de la masa ne uitam in gol si ne gandeam la ale noastre, in momentul in care vezi pe cineva ca se indreapta catre masa ta automat ridici privirea si te uiti sa vezi cine e. Ataaaat !!! Este tot ce le-a trebuit celor doua mall-iste (puteai sa le identifici urma ramasa de la geanta agatata si forma bratului ramasa tot la 90 de grade chiar daca nu aveau nici o "sacosa" dupa ele dar mai ales dupa mersul leganat de "fete mari de la Capalna").
Si atunci a venit bomba ! Chiar in dreptul mesei noastre una catre cealalta:

"Uite-i fata si pe baietii astia ce se uita nici nu zici ca au femei la masa !"


La asemenea replica ramai masca... te ia prin surprindere ... nu iti mai gasesti cuvintele... te inneci cu berea din care tocmai sorbeai...ce sa mai, filmele cu Mr. Bean sunt istorie. Ramai socat in fata unei foarte scurte fraze care contine atat de multa prostie.

Concluzia: fugi innapoi la blush-ul si la gloss-ul pe care le pretuiesti atat de mult si nu ne mai deranja momentele penibile dintre noi prietenii!!!

Calatorie spre centrul pamantului

Cum Duminica e zi de odihna m-am hotarat ieri sa ma odihnesc intr-un fotoliu confortabil de cinema :) Cum imi doream de mult timp sa ajung sa vad "Calatorie spre centrul pamantului" in varianta 3D si sa ma delectez si eu cu noile minunatii ale tehnologiei moderne (moderne la noi)



Experienta are si avantaje si dezavantaje. Pe de-o parte efectele speciale sunt superbe, parca esti in mijlocul actiunii. Mai sunt unele facute special pentru a te distra: pesti care sar din apa si vezi cum vin spre tine, diverse animale care parca te urmaresc si se uita exact in directia ta si nu in ultimul rand pasarile care parca zboara prin sala si instinctiv duci mana in aer sa le atingi :).

Pe de alta parte ochelarii aia mari si urati sunt destul de deranjanti. In primul rand sunt grei si te doare nasul timp de o ora si jumatate. Si cum asta nu e tot mai sunt si stramti si te dor tamplele de la plasticul ala care le preseaza permanent. Nu in ultimul rand e destul de nasol pentru ca incepe sa te doara capul spre final...ochii fiind destul de obositi (si eu si prietenii cu care am fost au simtit aceleasi efecte).

In rest totul ok... cinematograful din Liberty Mall chiar foarte ok spre deosebire de cel din City Mall unde in repetate situatii m-am scandalizat cu personalul nesimtit si boschetarii carora le-au fost permise tot felul de comportamente.

Mare, spatios...ecran generos. Un lucru foarte misto pe care l-am remarcat este faptul ca subtitrarea este scoasa in relief pe tot parcursul filmului si este ceva intr-adevar inedit.

Daca nu l-ati vazut pana acum...mergeti :).... merita !

Sa ne fie de bine !

Cred ca ati experimentat ci toti acest lucru minuncat care se numeste "o masa copioasa in pauza de pranz la birou". Ei bine nu asta e subiectul de azi ci reactia ta (ca si angajat) in urmatoarea jumatate de ora dupa ce se intampla :)

TE LOVESTE UN SOOOOOMN DE INNEBUNESTI !

In momentul asta, pentru ca tocmai am venit de la masa si nu am mai mancat asa bine la pranz de ceva timp, imi pica ochii in tastatura.

Nu ati simtit niciodata ca aveti mainile de 3 ori mai grele decat in mod normal... sa simti cum iti aluneca intrgul corp pe scaun...sub birou...si ca ai da orice sa te ascunzi undeva sa dormi si apoi sa pleci acasa? Da e mai palpitant decat sa pleci acasa si sa dormi. Somnul la birou cred ca e razbunarea suprema :) Sa cauti in jurul tau o alternativa, un spatiu mic in care sa te poti inchesui... aaa poate depozitul...si asa nu intra nimeni acolo la cate mizerie e in el...hmm dar daca intra ...trebuie sa gasesc o pozitie cu spatele sa nu ma vada cu ochii inchisi...dar stai ...ca daca imi pun mainile pe frunte si deschuid un power point cu mult scris...o sa zica lumea ca citesc...hmm dar o sa li se para suspect.. eu nu citesc niciodata...offf..as pleca acasa...dar mi-e prea lene... si nu ar mai avea farmec... e dar pot oricand sa ma bag sub birou...dar e posibil sa ma ranesc...off....trebuie sa termin raportul ala...


Acestea au fost gandurile unui muribund pe scaunul de la birou :)

Oameni speciali in situatii speciale

Astazi m-am intalnit cu o persoana foarte draga mie. A fost genul de intalnire dupa care iti ramane un sentiment de bine. Simti ca se poate si ca nu intotdeauna lucrurile rele se intampla numai pentru tine :)

Ii multumesc in primul rand ca mi-a dat ocazia sa o cunosc si recunosc deschis ca am avut numai lucrui bune de invatat de la ea. Din pacate a mers pe o alta directie si asta e bine. Cu cat ma gandesc mai mult cu atat ajung la concluzia ca e chiar foarte bine sa gandesti egoist, sa tii cont numai de interesele tale. Nu numai ca e foarte bine dar e si sanatos in unele situatii.

E greu sa te rupi dintr-un mediu in care ai muncit aproape 7 ani, un mediu in care ai trait clipe minunate alaturi de oameni speciali si din care provin multi prieteni. Unii dintre noi au puterea sa o faca si foarte bine pentru ei...felicitari.

De ce ma bucur asa de mult ca m-am intalnit cu fosta mea "sefa"? Ei bine este un om extraordinar pentru ca in primul rand nu mi-a fost sefa :) A fost un prieten bun cu care am putut intotdeauna sa discut tot felul de probleme si de la care am invatat enorm atat pe plan profesional cat si personal. Good things happen to Good people to !

Sfaturlile pe care mi le-a dat mereu m-au facut sa gandesc mai limpede, mai asezat si imediat dupa ce terminam discutia simteam ca pot darama muntii si ca pot face orice. E o experienta extraordinara si memorabila sa poti sa ai ocazia sa intalnesti astfel de oameni.

Vulcanii Noroiosi aka Muddy Volcanoes

Vreau sa va povestesc tuturor despre iesirea din acest sfarsit de saptamana.
Eram convins ca si in Romania sunt foarte multe lucruri pe care merita sa le vezi si ieri a venit si confirmarea. Am fost impreuna cu niste prieteni la Vulcanii Noroiosi. Ca si punct de atactie este incredibil. Cat de prost putem sa gestionam locul...incredibil.
Aici este o poza facuta de la baza unui vulcan:




Drumul efectiv incepe din Buzau, unde nu exista nici un indicator inspre localitatea Berca (trebuie sa intrebi instanga si in drapta) dupa care se continua cu o sosea care cred ca strabate absolut toate comunele, satele si catunele sin judetul Buzau si pe care toata lumea are impresia ca e dreptul lui sa mearga pe linia alba din mijloc. Ei bine aici apare prima provocare: pe net daca citesti... localitatea Berca e situata la 15 km de Buzau. Cand iesi din oras un indicator arata 20. dupa 2 KM arata 12, iar dupa alti 3 km arata 7. Ei bine pentru cei care vor sa se duca pe acolo sunt cam 20 de minute de mers la o viteza "destul" de legala :)

A doua provocare este atunci cand drumul se bifurca si semnul cu sageata desenata cu markerul e indreptat chiar pe mijlocul bifurcatiei. Mergem pana la urmatoarea intersectie unde intalnim evident: Cea de-a 3-a provocare :)

Din nou drumul se imparte in doua si ti se ureaza bun venit in Rezervatia Naturala Vulcanii Noroiosi. Bine...Bine...dar incotro spre Vulcani?? Pai hai la stanga ca de acolo vin masinile. Ajungem in cateva minute si intram dupa ce platim taxa (nu stiu de ce taxa...avand in vedere ca nu e nimeni proprietar pe acolo....aaaaa am uitat sa va spun ca e totusi un proprietar. Toata rezervatia a fost concesionata catre un tip... si are peste tot numele pe pancarde.

Toate bune si frumoase, vedem noi vulcanii...cam adormiti ce-i drept si ne urcam iar in masini pentru a vizita si cea de-a doua parte...(mai tineti minte a doua bifurcatie - acolo e). Mult mai misto peisajul acolo, cu dune mari si vulcani care bolboroseau namol gri.

Recomandare: Daca ajungeti vreodata in zona mergeti direct la cei mari...mult mai frumos.